GUYTON TRATAT de FIZIOLOGIE a OMULUI

 

Guyton.. "Tratat de Fiziologie a Omului" cea mai importanta carte de fiziologie umana a lumii! - editia in limba romana! Policromie, coperta cartonata; 1152 pagini si peste 1000 de ilustratii color! Editia a 11-a a acestui tratat clasic de fiziologie a omului îsi mentine bogata traditie de prezentare a conceptelor fundamentale ale fiziologiei într-o manieră clară si captivantă. Tratatul abordează toate sistemele majore ale corpului uman si în acelasi timp pune accentul pe interactiunile dintre sisteme, homeostazie si fiziopatologie. Complet actualizată... • Noul design în policromie face informatia mai accesibilă si captivantă pentru cititor. • Peste 800 de ilustratii, inclusiv electrocardiograme, grafice, scheme si desene... dintre care mai bine de 300 sunt noi! • Reflectă cele mai recente cunostinte si concepte din spectrul fiziologiei... si în acelasi timp păstrează cu acuratete caracteristicile esentiale ale celor 10 editii precedente! • Capitole scurte, usor de citit. • Tabele pentru referinte rapide. • Aplică conceptele esentiale la exemple clinice care oglindesc situatii reale. • Abordează relatia dintre fiziopatologie si medicina clinică.

PARTEA I Introducere în fiziologie: celula si fiziologie generală CAPITOLUL 1 Organizarea functională a corpului uman si controlul “mediului intern” 3 Celulele - unitătile vii ale organismului 3 Lichidul extracelular—“mediul intern” 3 Mecanismele “homeostatice” ale principalelor sisteme functionale ale organismului 4 Homeostazia 4 Sistemul de transport si distributie a lichidului extracelular - sistemul circulator sangvin 4 Originea elementelor nutritive din lichidul extracelular 5 Epurarea produsilor finali de metabolism 5 Reglarea functiilor organismului 5 Reproducerea 6 Controlul sistemelor organismului 6 Exemple de mecanisme de control 6 Caracteristici ale sistemelor de control 7 Rezumat - automatismul organismului 9 CAPITOLUL 2 Celula si functiile sale 11 Organizarea celulei 11 Structura fizică a celulei 12 Structurile membranoase ale celulei 12 Citoplasma si organitele sale 14 Nucleul 17 Membrana nucleară 17 Nucleolii si formarea ribozomilor 18 Comparatie între celula animală si formele de viată precelulare 18 Sisteme functionale celulare 19 Ingestia de către celulă—endocitoza 19 Digestia intracelulară a substantelor provenite din pinocitoză si fagocitoză — functia lizozomilor 20 Sinteza si formarea structurilor celulare de către reticulul endoplasmic si aparatul Golgi 20 Obtinerea energiei din elementele nutritive — functia mitocondriilor 22 Motilitatea celulară 24 Miscarea amiboidală 24 Cilii si miscările ciliare 24 CAPITOLUL 3 Controlul genetic al sintezei proteinelor, functiilor si reproducerii celulare 27 Localizarea genelor în nucleul celulei 27 Codul genetic 29 Codul ADN din nucleu este transferat în codul ARN din citoplasmă — transcriptia 30 Sinteza ARN 30 Asamblarea lantului de ARN din nucleotide activate prin utilizarea catenei ADN ca matrită — procesul de “transcriptie” 31 ARN-ul mesager — codonii 31 ARN-ul de transfer — anticodonii 32 ARN-ul ribozomal 33 Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor — procesul de “translatie” 33 Sinteza celulară a altor substante 35 Controlul expresiei genice si al activitătii biochimice celulare 35 Reglarea genetică 35 Controlul functiilor intracelulare prin reglare enzimatică 36 Rolul ADN în controlul reproducerii celulare 37 Reproducerea celulară debutează cu replicarea ADN 37 Cromozomii si replicarea acestora 38 Mitoza 38 Controlul cresterii si reproducerii celulare 39 Diferentierea celulară 40 Apoptoza — moartea celulară programată 40 Cancerul 40 PARTEA II Fiziologia membranei si a unitătii neuro-motorii CAPITOLUL 4 Transportul substantelor prin membrana celulară 45 Bariera lipidică a membranei celulare si proteinele membranare de transport 45 Difuziunea 46 Difuziunea prin membrana celulară 46 Difuziunea prin proteinele-canal si “portile” acestor canale 47 Difuziunea facilitată 49 Factori care influentează rata netă a difuziunii 50 Osmoza prin membrane cu permeabilitate selectivă —“difuziunea netă” a apei 51 “Transportul activ” al substantelor prin membrane 52 Transportul activ primar 53 Transportul activ secundar — co-transportul si contra-transportul 54 Transportul activ transcelular 55 CAPITOLUL 5 Potentiale de membrană si potentiale de actiune 57 Mecanismele fizice ale potentialelor de membrană 57 Potentiale de membrană produse datorită difuziunii 57 Măsurarea potentialului de membrană 58 Potentialul de repaus al fibrelor nervoase 59 Originea potentialului membranar normal de repaus 60 Potentialul de actiune în fibrele nervoase 61 Canale de sodiu si de potasiu reglate prin voltaj 62 Rezumatul evenimentelor care produc potentialul de actiune 64 Rolurile altor ioni în generarea potentialului de actiune 64 Initierea potentialului de actiune 65 Propagarea potentialului de actiune 65 Restabilirea gradientelor ionice de sodiu si potasiu după stingerea potentialelor de actiune — importanta metabolismului energetic 66 Faza de platou din cadrul anumitor potentiale de actiune 66 Ritmicitatea unor tesuturi excitabile — descărcarea repetitivă 67 Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin tracturile nervoase 68 Excitatia — declansarea potentialului de actiune 69 “Perioada refractară” după un potential de actiune 70 Înregistrarea potentialelor membranare si a potentialelor de actiune 70 Inhibitia excitabilitătii — “stabilizatorii de membrană”si anestezicele locale 70 CAPITOLUL 6 Contractia muschiului scheletic 72 Anatomia si fiziologia muschiului scheletic 72 Fibra musculară scheletică 72 Mecanismul general al contractiei musculare 74 Mecanismul molecular al contractiei musculare 74 Caracteristicile moleculare ale filamentelor contractile 75 Efectul gradului de suprapunere al filamentelor de actină si miozină asupra tensiunii generate de muschiul care se contractă 77 Relatia între viteza de contractie si încărcarea musculară 78 Aspecte energetice ale contractiei musculare 78 Lucrul mecanic realizat în timpul contractiei musculare 78 Surse de energie pentru contractia musculară 79 Caracteristicile contractiei musculare în ansamblu 80 Mecanica contractiei muschiului scheletic 81 Remodelarea musculară pentru adaptarea functională 82 Rigiditatea cadaverică 83 CAPITOLUL 7 Excitatia muschiului scheletic: transmiterea neuromusculară si cuplarea excitatiei cu contractia 85 Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminatiilor nervoase la muschii scheletici: jonctiunea neuromusculară 85 Secretia acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase 85 Biologia moleculară a formării si eliberării acetilcolinei 88 Medicamente care amplifică sau blochează transmisia la nivelul jonctiunii neuromusculare 88 Miastenia gravis 89 Potentialul de actiune muscular 89 Propagarea potentialului de actiune în interiorul fibrei musculare prin intermediul “tubulilor transversi” 89 Cuplarea excitatiei cu contractia 89 Sistemul tubuli transversi – reticul sarcoplasmic 89 Eliberarea ionilor de calciu de către reticulul sarcoplasmic 90 CAPITOLUL 8 Contractia si excitatia muschiului neted 92 Contractia muschiului neted 92 Tipuri de muschi neted 92 Mecanismul contractil al muschiului neted 93 Reglarea contractiei de către ionii de calciu 95 Controlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted 95 Jonctiunile neuromusculare ale muschiului neted 95 Potential de membrană si potentiale de actiune în muschiul neted 96 Capacitatea factorilor tisulari locali si a hormonilor de a produce contractia muschiului neted în absenta potentialelor de actiune 98 Sursa ionilor de calciu care declansează contractia (1) spatiul extracelular si (2) reticulul sarcoplasmic 99 PARTEA III Cordul CAPITOLUL 9 Muschiul cardiac; functia de pompă a inimii si functia valvelor cardiace 103 Fiziologia muschiului cardiac 103 Anatomia functională a muschiului cardiac 103 Potentialele de actiune în muschiul cardiac 104 Ciclul cardiac 106 Diastola si sistola 106 Relatia dintre electrocardiogramă si ciclul cardiac 107 Functia de pompă primară a atriilor 107 Functia de pompă a ventriculilor 108 Functia valvelor 109 Curba presiunii aortice 109 Relatia zgomotelor cardiace cu ciclul cardiac 109 Debitul bătaie al cordului 110 Analiza grafică a pompei ventriculare 110 Energia chimică necesară contractiei cardiace: utilizarea oxigenului de către cord 111 Reglarea functiei de pompă a inimii 111 Reglarea intrinsecă a activitătii cardiace — mecanismul Frank-Starling 111 Efectul ionilor de potasiu si calciu asupra functiei cardiace 113 Efectul temperaturii asupra functiei cardiace 114 Cresterea sarcinii presiunii arteriale (până la o anumită limită) nu scade debitul cardiac 114 CAPITOLUL 10 Excitatia ritmică a cordului 116 Sistemul specializat excitoconductor al inimii 116 Nodulul sinusal (sinoatrial) 116 Căile internodale si transmiterea impulsului cardiac prin atrii 118 Nodulul atrioventricular si întârzierea conducerii impulsului de la atrii la ventriculi 118 Transmiterea rapidă în sistemul ventricular Purkinje 119 Transmiterea impulsului cardiac în muschiul ventricular 119 Propagarea impulsului cardiac prin cord în rezumat 120 Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace 120 Functia de pacemaker a nodulului sinusal 120 Rolul sistemului Purkinje în producerea contractiilor sincrone ale muschiului ventricular 121 Controlul ritmicitătii cardiace si al conducerii impulsului prin nervii cardiaci: nervii simpatici si parasimpatici 121 CAPITOLUL 11 Electrocardiograma normală 123 Caracteristicile electrocardiogramei normale 123 Unde de depolarizare versus unde de repolarizare 123 Relatia contractiei atriale si ventriculare cu undele electrocardiogramei 125 Voltajul si calibrarea dependentă de timp a electrocardiogramei 125 Metode de înregistrare a electrocardiogramei 126 Înregistrarea cu penită 126 Fluxul curentului de-a lungul cordului în timpul ciclului cardiac 126 Înregistrarea potentialelor electrice dintr-o masă partial depolarizată a muschiului cardiac sincitial 126 Fluxul pericardiac al curentilor electrici la nivelul toracelui 126 Derivatiile electrocardiografice 127 Trei derivatii bipolare ale membrelor 127 Derivatiile toracice (derivatii precordiale) 129 Derivatiile unipolare augmentate ale membrelor 129 CAPITOLUL 12 Interpretarea electrocardiografică a afectiunilor muschiului cardiac si a anomaliilor fluxului coronar: analiza vectorială 131 Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei 131 Uitilizarea vectorilor pentru a reprezenta potentialele electrice 131 Directia vectorului este indicată prin valoarea exprimată în grade 131 Axul corespondent fiecărei derivatii bipolare standard si fiecărei derivatii unipolare a membrelor 132 Analiza vectorială a potentialelor înregistrate în diferite derivatii 133 Analiza vectorială a electrocardiogramei normale 134 Vectorii care apar la intervale succesive în cursul depolarizării ventriculilor — complexul QRS 134 Electrocardiograma în cursul repolarizării — unda T 134 Depolarizarea atriilor — unda P 136 Vectocardiograma 136 Axa electrică medie a complexului ventricular QRS si semnificatia acesteia 137 Determinarea axei electrice prin analiza derivatiilor standard înregistrate electrocardiografic 137 Stări patologice ventriculare care conduc la devierea axei electrice 138 Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului QRS 140 Voltajul crescut în derivatiile bipolare standard ale membrelor 140 Scăderea voltajului electrocardiogramei 140 Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora 141 Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a hipertrofiei sau dilatării cardiace 141 Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a blocului sistemului Purkinje 141 Tulburări care conduc la complexe QRS bizare 141 Curentul de leziune 141 Efectul curentului de leziune asupra complexului QRS 141 Punctul J — potentialul de referintă zero pentru analiza curentului de leziune 142 Ischemia coronară reprezintă o cauză a potentialului de leziune 143 Anomalii ale undei T 145 Efectul conducerii lente a undei de depolarizare asupra caracteristicilor undei T 145 Scurtarea depolarizării în portiuni ale miocardului ventricular reprezintă o cauza a anomaliilor undei T 145 CAPITOLUL 13 Aritmiile cardiace si interpretarea electrocardiografică a acestora 147 Tulburările de ritm sinusal 147 Tahicardia 147 Bradicardia 147 Aritmia sinusală 148 Tulburări de ritm generate prin blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul căilor de conducere intracardiace 148 Blocul sinoatrial 148 Blocul atrioventricular 148 Blocul atrioventricular incomplet 149 Blocul intraventricular incomplet — alternanta electrică a ritmului cardiac 150 Contractiile premature 150 Contractiile atriale premature 150 Contractiile premature de la nivelul nodulului A-V sau al fasciculului A-V 150 Contractiile ventriculare premature 151 Tahicardia paroxistică 151 Tahicardia paroxistică atrială 152 Tahicardia paroxistică ventriculară 152 Fibrilatia ventriculară 152 Fenomenul de reintrare — “circulatia repetată a impulsurilor” stă la baza fibrilatiei ventriculare 153 Mecanismul de reactie în lant al fibrilatiei 153 Electrocardiograma în fibrilatia ventriculară 154 Defibrilarea electrică a ventriculilor 154 Masajul cardiac (resuscitarea cardiopulmonară) ca metodă auxiliară defibrilării 155 Fibrilatia atrială 155 Flutterul atrial 156 Stopul cardiac 156 PARTEA IV Circulatia CAPITOLUL 14 Circulatia sângelui; presiunea, fluxul si rezistenta ca notiuni de fizică medicală 161 Caracteristicile fizice ale circulatiei 161 Teoria de bază a functiei circulatorii 163 Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistentă 164 Fluxul sangvin 164 Presiunea sangvină 166 Rezistenta la fluxul sangvin 167 Efectele presiunii arteriale asupra rezistentei vasculare si asupra fluxului sangvin tisular 170 CAPITOLUL 15 Distensibilitatea vasculară si rolurile sistemelor arterial si venos 171 Distensibilitatea vasculară 171 Complianta vasculara (sau capacitanta vasculară) 171 Curbele volum-presiune ale circulatiilor arterială si venoasă 172 Pulsatiile presionale arteriale 173 Transmiterea pulsatiilor presionale la arterele periferice 174 Metode clinice de determinare a presiunii sistolice si a celei diastolice 175 Venele si rolurile acestora 176 Presiunile venoase — presiunea atrială dreaptă (presiunea venoasă centrală) si presiunile venoase periferice 176 Rolul de rezervor sangvin al venelor 179 CAPITOLUL 16 Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic 181 Structura microcirculatiei si a sistemului capilar 181 Fluxul sangvin prin capilare — vasomotricitatea 182 Functia ponderată a sistemului capilar 183 Schimbul de apă, substante nutritive si alte molecule între sânge si lichidul interstitial 183 Difuziunea prin membrana capilară 183 Interstitiul si lichidul interstitial 184 Filtrarea lichidiană prin capilare este conditionată de presiunile hidrostatică si coloid-osmotică, precum si de coeficientul de filtrare capilară 185 Presiunea hidrostatică la nivel capilar 186 Presiunea hidrostatică a lichidului interstitial 187 Presiunea coloid-osmotică a plasmei 188 Presiunea coloid-osmotică a lichidului interstitial 188 Schimbul lichidian prin membrana capilară 189 Echilibrul Starling în cazul schimbului capilar 189 Sistemul limfatic 190 Ductele limfatice din organism 190 Formarea limfei 191 Rata fluxului limfatic 192 Rolul sistemului limfatic în reglarea concentratiei proteice a lichidului interstitial, în reglarea volumului lichidului interstitial si a presiunii lichidului interstitial 193 CAPITOLUL 17 Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular 195 Controlul local al fluxului sangvin ca răspuns la necesitătile tisulare 195 Mecanismele de control ale fluxului sangvin 196 Reglarea pe termen scurt a fluxului sangvin local 196 Reglarea pe termen lung a fluxului sangvin 200 Dezvoltarea circulatiei colaterale — un fenomen al reglării pe termen lung a fluxului sangvin local 201 Controlul umoral al circulatiei 201 Agenti vasoconstrictori 201 Agenti vasodilatori 202 Rolul ionilor si al altor factori chimici în controlul vascular 202 CAPITOLUL 18 Rolul sistemului nervos în reglarea circulatiei si controlul rapid al presiunii arteriale 204 Reglarea circulatiei pe cale nervoasă 204 Sistemul nervos autonom 204 Rolul sistemului nervos în controlul rapid al presiunii arteriale 208 Cresterea presiunii arteriale în timpul efortului fizic si al altor situatii de stres 208 Mecanisme reflexe pentru mentinerea presiunii arteriale normale 209 Răspunsul sistemului nervos central la ischemie — controlul presiunii arteriale de către centrul vasomotor cerebral ca răspuns la reducerea fluxului sangvin cerebral 212 Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale 213 Rolul muschilor scheletici si al inervatiei acestora în cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale 213 Undele respiratorii ale presiunii arteriale 214 Undele “vasomotorii” ale presiunii arteriale — oscilatia mecanismelor de control reflex al presiunii 214 CAPITOLUL 19 Rolul dominant al rinichiului în reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si în hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiunii 216 Sistemul reno–vascular pentru reglarea presiunii arteriale 216 Cuantificarea diurezei de presiune ca element fundamental al controlului presiunii arteriale 217 Hipertensiunea (presiunea sangvină crescută) cronică este determinată de alterarea excretiei lichidiene la nivel renal 220 Sistemul renină-angiotensină: rolul său în controlul presiunii arteriale si în hipertensiune 223 Componentele sistemului renină-angiotensină 223 Tipuri de hipertensiune în care este implicată angiotensina: hipertensiunea cauzată de tumori secretante de renină sau de injectarea de angiotensină II 226 Alte tipuri de hipertensiune cauzate de asocierea dintre încărcarea de volum si vasoconstrictie 227 “Hipertensiunea primară (esentială)” 228 Rezumatul sistemului integrat pentru reglarea presiunii arteriale 230 CAPITOLUL 20 Debitul cardiac, întoarcerea venoasă si reglarea acestora 232 Valorile normale ale debitului cardiac în repaus si în perioade de activitate 232 Controlul debitului cardiac de către întoarcerea venoasă — rolul mecanismului cardiac Frank-Starling 232 Reglarea debitului cardiac reprezintă suma reglării fluxului sangvin local la nivelul tuturor tesuturilor organismului — metabolismul tisular reglează în cea mai mare parte fluxul sangvin local 233 Există o limită a debitului cardiac care poate fi atinsă de cord 234 Care este rolul sistemului nervos în reglarea debitului cardiac? 235 Cresteri si scăderi patologice ale debitului cardiac 236 Cresterea debitului cardiac este cauzată de scăderea rezistentei peri

Sortează după: cele mai recente | cele mai vechi | cele mai apreciate